Un nou capitol...

De data asta nu-i ca alte dăți.
Simt ceva nou. Ceva ce n-am mai simțit până acum. Pentru care as lupta până în pânzele albe. Simt mai mult decât simplul fapt că iubesc.
Cu asta eram obișnuită. Acum simt că e prima dragoste adevărată, că e ultima...
Că-mi doresc să țină pentru totdeauna.
Pentru eternitate.
Mai mult decât atât, simt că iubesc un suflet, nu un corp. Simt că, la rândul meu, sunt iubită. Simt că sentimentele nu îmi sunt aruncate la gunoi și că, intr-un final, cineva se gândește la mine când se trezește.
Simt ca cineva mă poartă veșnic în suflet și numără orele până când ne vom revedea.
Abia așteptam să simt că aparțin cuiva care ar lupta pentru mine la nivelul la care aş face-o eu și m-ar salva într-o bătaie de inimă.

Abia așteptam să spun "Te iubesc".
Abia așteptam să mi-o spună cineva.
Jur.
Abia așteptam să apari și din Bacovia să devin Eminescu.

Abia așteptam să îmi fie schimbat destinul de cineva.

De cineva ca tine, care mă înțelege și mă respectă pentru ceea ce sunt, deși mă știe de puțin timp și mă face să simt că mă așteaptă de o viață și m-a găsit de un veac.

Mă simt perfect. Sunt iubita LUI.

Mi-a luat mințile, sufletul, corpul și mai ales respirația.
Mi-a luat orice simțire. Orice bătaie de inimă. Orice clipire.
Orice pas.

Mi-a luat tot ce însemn, tot ce sunt și tot ce voi fi vreodată.

Mi-a spus că mă iubește și cu siguranță o simte.
M-a lăsat sa îl iubesc și eu la rândul meu.
M-a învățat sa fiu o persoană mai bună și să mă simt în siguranță.
Mi-a arătat partea frumoasă a vieții și a oamenilor pe care îi credeam răi.

M-a învățat să nu trăiesc pentru a impresiona, tocmai de asta s-a îndrăgostit el de mine.
M-a învățat să aleg cu inima. M-a învățat să am încredere în mine.
Mi-a spus că nu contează cum va fi, nu va pleca niciodată.
Și jur că nu voi pleca nici eu.

Trăiesc prin el.
Respir prin el.
Și prin iubirea lui.
Îl iubesc. :)